Observînd viaţa politică românească devine tot mai clar un lucru:Constituţia trebuie schimbată, şi asta cît mai rapid. Legea fundamentală a ţării a devenit principalul motiv de instabilitate politică şi trebuie să fii rău intenţionat pentru a nega acest lucru.
Sînt multe de reproşat Constituţiei actuale, dar noi ne vom rezuma la doar două aspecte, ieşite în evidenţă în ultimele luni.
- Mecanismul extrem de greoi de declanşare a alegerilor parlamentare anticipate. Este clar că odată cu preluarea actului de guvernare, orice guvern intră într-un proces de erodare. Acesta poate mai fi mai lent sau mai accelerat, funcţie de cum percepe populaţia măsurile luate întru admnistrarea ţării. Dacă eroziunea se produce lent, pacea socială se menţine îndeobşte, guvernul respectiv putînd să-şi ducă mandatul la termen. Ce te faci, însă, cînd eroziunea este extrem de rapidă, fiind gata să producă explozii sociale? Soluţia, este desigur, schimbarea echipei guvernamentale, iar în situaţii de criză majoră şi a partidului de guvernămînt. Noua orientare a electoratului trebuie să se reflecte în compoziţia Parlamentului şi a guvernului. Noi opinăm că aceasta este situaţia în care se află România de aproape un an de zile, mai precis de la alegerile europarlamentare. Era clar atunci, şi este şi acum, câ PSD nu mai putea continua guvernarea.Acest lucru s-a reuşit, dar în urma unor manevre de culise.Noul guvern, liberal s-a instalat la putere având o susţinere parlamentară de doar 21%. prea puţin pentru a guverna. Alegerile anticipate trebuiau făcute atunci. De ce au fost amînate nu ştim, dar ele sînt necesare şi acum. PSD nu mai deţine 46% din opţiunile de vot ale electoratului, în timp ce PNL a sărit binişor de 21%. Noua situaţie politică trebuie reglementată prin alegeri. Pentru a evita pe viitor astfel de situaţii, opinăm că mecanismul de declanşare al alegerilor anticipate trebuie simplificat. Nu pînă într-acolo încît la cel mai uşor vînt de schimbare a opţiunilor politice electorale ale poporului, acesta să fie chemat la urne, dar nici menţinerea pînă la capăt a unul legislativ care nu mai este reprezentativ. Juriştii să intre în acţiune.
- Schimbarea metodologiei de desemnare a primului ministru. Puterea preşedintelui,oricare ar fi el, de a trece peste voinţa electoratului, şi de a desemna şef de guvern pe cine vrea muşchii lui trebuie anulată.Darea actului de guvernare unui partid care nu a cîştigat alegeri este un gest de sfidare şi batjocorire a electoratului. În opinia noastră, guvernarea trebuie dată obligatoriu partidului care a cîştigat alegerile, iar nominalizarea făcută de acesta trebuie acceptată. În situaţii în care, prin manevre tipic politicianiste, se schimbă majoritatea, guvernarea trebuie dată partidului conducător al alianţei majoritare, dar doar cu scopul de a face noi alegeri. Noua majoritate nu a fost legitimată de urne, ci a fost rezultatulu unui troc politic, aşa încît nu are legimitatea necesară decît pentru un guvern de tranziţie, organizator de noi alegeri.
- Şi, la urmă, dar nu în ultim rînd. luarea unei hotărîri în ce priveşte tipul de republică pe care îl dorim:parlamentară sau prezidenţială. Struţocămila ”republică semiprezidenţială” nu funcţionează. S-a dovedit în ultimii 15 ani.
