”Mă doare în p..ă”, ”mă doare în cur”, două expresii care fac parte din limbajul cotidian al multor români. Le folosiți sau le auziți în conversațiile zilnice. Cîteodată sînt folosite formele mai soft gen ”ce-mi pasă mie?”, ”nu mă interesează” samd. Dar toate indică un singur lucru. Nepăsare. Nu ne pasă.
Au murit două fete aflate încă la vîrsta viselor de mîna unui dereglat mental. Puteau fi salvate sau nu? Nu știu. Dar se putea încerca. În cea mai mare viteză. Nu s-a reușit. Întreg traseul de salvare, începînd de la STS, trecând pe la Poliția română și terminând cu Ministerul Public, Parchetul pe înțelesul tuturor, a fost gripat. Dăm deoparte încercările unor grupuri de a politiza nereușita și să încercăm să identificăm cauza. Incompetență, se strigă în gura mare. Oare așa să fie? Noi nu credem. Noi spunem că, de fapt, a fost a vorba de durere în patru litere, nepăsare, pentru a folosi un termen elegant. Nimănui nu i-a păsat, pe traseul meționat anterior, că este vorba de o viață de om. Dacă era ordin superior, se schimba treaba. Dar așa, pentru ce, ia o amărîtă acolo. Cam ăsta e modul de gândire majoritar în instituțiile statului.
Statul românesc actual este un hârb, este ca o navă avariată care merge în derivă dar nu se scufundă pentru că valul cel mare nu a venit încă.
Ceva trebuie făcut. Dar să nu-mi spuneți de demiteri, schimbare de guvern, schimbare de președinte, schimbare de formă de guvernămînt , pentru că nu se va schimba nimic. Puteți face și revoluție, una sîngeroasă, cu execuții în piețele publice, că tot degeaba va fi. Pînă neaoșa expresie ”mă doare în p..ă” nu va fi scoasa din vocabularul , dar mai ales din mintea, românului , nu se va schimba nimic. Va fi la fel ca pînă acum.
Stați pregătiți pentru viitorul Caracal! Nu veți avea mult de așteptat!
