Mîine, 12 decembrie, vor avea loc alegeri generale anticipate în Marea Britanie. Miza principală a scrutinului este Brexit-ul, dar, în subsidiar, sînt dezbătute şi chestiuni legate de taxe şi impozite, precum şi serviciile publice. La anunţarea scrutinului, conservatorii erau indicaţi ca mari favoriţi, sondajele creditîndu-i cu obţinerea unei largi majorităţi. Cu doar două zile înainte de alegeri, conservatorii sînt consideraţi potenţiali căştigători, dar previzunile sînt că majoritatea pe care o vor obţine va fi mai mică decît se estima iniţial.Prezentăm mai jos principalii competitori în alegeri, precum şi poziţiile lor la temele principale de campanie.
Conservatorii
Au câștigat 318 de locuri (42,4% din voturi) la alegerile din 2017 și au deținut 298 de locuri în Camera Comunelor atunci când parlamentul a fost dizolvat pe 6 noiembrie. Liderul partidului este Boris Johnson.
BREXIT
Conservatorii doresc să părăsească UE cât mai curând cu acordul de ieșire pe care Johnson l-a negociat la Bruxelles.
Impozit și cheltuieli
Conservatorii doresc să relaxeze regulile care reglementează cheltuielile publice, astfel încât să poată investi mai mult în infrastructură. Johnson a promis reduceri de impozite pentru companii și a susținut o mantră generală a impozitelor mai mici.
SERVICII PUBLICE
Partidul Conservator a anunţat „sfârșitul austerității”, indicând dorința de a rupe cu aproape un deceniu de reduceri de cheltuieli publice pe care le-a supravegheat în guvern. Obiectivul principal al acestei campanii este investiția în școli, spitale și poliție.
Laburiştii
Au câștigat 262 de locuri (40% din voturi) la alegerile din 2017 și au deținut 243 de locuri în Camera Comunelor când parlamentul a fost dizolvat pe 6 noiembrie. Liderul partidului este Jeremy Corbyn.
BREXIT
Partidul laburist dorește să negocieze propriul acord de ieșire și să îl prezinte la un referendum alături de opțiunea de a rămâne în UE. Nu s-a hotărât pentru ce parte ar face campanie în acel referendum.
Impozit și cheltuieli
Laburiştii și-au stabilit planuri pentru o creștere mare a cheltuielilor atât pentru servicii publice, cât și pentru infrastructură. S-au angajat să crească impozitul pe câștigurile mari și să reducă scutirile de impozite pe societăți.
SERVICII PUBLICE
Partidul Muncii a mers mai departe, susținând extinderea serviciilor publice gratuite pentru a include îngrijirea personală a persoanelor în vârstă, învățământul superior, mesele școlare și serviciile de autobuz pentru tineri. De asemenea, laburiştii au cerut naționalizarea industriilor de apă, electricitate și căi ferate.
DEMOCRAT-LIBERALII
Au câștigat 12 locuri (7,4% din voturi) la alegerile din 2017 și au deținut 20 de locuri în Camera Comunelor atunci când parlamentul a fost dizolvat pe 6 noiembrie. Liderul partidului este Jo Swinson.
BREXIT
Democrații liberali vor să anuleze Brexit-ul cu totul dacă vor câștiga o majoritate și, dacă nu vor reuși, vor susține un al doilea referendum.
Impozit și cheltuieli
Democrații liberali promit un program major de investiții de capital și cercetare și dezvoltare pentru a stimula creșterea. Aceștia doresc să reformeze sistemul fiscal pentru a face ca salariații cu venituri mari și corporațiile să plătească mai mult, protejând în același timp câștigătorii de salarii mici.
SERVICII PUBLICE
Democrații liberali doresc să majoreze impozitul pe venit pentru a ajuta la finanțarea Serviciului Național de Sănătate și, de asemenea, spun că ar anula reducerile finanțării școlilor și vor plăti mai mult profesorilor.
PARTIDUL BREXIT
Liderul partidului este Nigel Farage.
BREXIT
Partidul Brexit face eforturi pentru o “ieşire curată” a Brexitului – bazată pe larg pe plecarea fără o tranzacție negociată cu UE. Acesta spune că acest lucru ar oferi Marii Britanii autonomie în legile, granițele și banii săi.
Impozit și cheltuieli
Partidul Brexit susține, în linii mari, impozitele mai mici pentru cetățeni și întreprinderi, dar încă nu au stabilit politici economice detaliate.
SERVICII PUBLICE
Partidul Brexit nu și-a promovat încă planurile pentru servicii publice, dar încearcă, în linii mari, să diminueze rolul statului în viața cetățenilor.
(reuters)
